Evreii din Rădăuți în perioada Holocaustului

Evreii au început să se stabilească în Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea cam în aceeași perioadă cu coloniștii germani din Boemia. Numărul lor a crescut spre sfârșitul veacului al XIX-lea. În 1880, locuiau în oraș 3.452 de evrei, iar în 1910 numărul lor a ajuns la aproximativ 7.000. Mulți dintre ei erau veniți din Galiția și Ucraina. Totuși, în deceniile următoare ponderea lor s-a diminuat. Astfel, în 1930, locuiau în Rădăuți 5.647 de evrei. Cu timpul, evreii rădăuțeni și-au înființat propriile instituții religioase, culturale și sociale. Prima sinagogă din Rădăuți a fost dată în funcțiune în 1830. Ulterior, o nouă sinagogă a fost inaugurată la 18 august 1883, de ziua de naștere a împăratului Franz Iosef, care le-a dăruit evreilor o bucată de pământ în centrul orașului. Ocupațiile evreilor au fost în comerț, industrie sau în domeniul bancar. 

În România anilor 1930, mișcările de extremă dreaptă și-au sporit prezența în societate, ceea ce a echivalat cu intensificarea acțiunilor violente și antisemite împotriva evreilor. Astfel, în acea perioadă, în Rădăuți au avut loc mai multe atacuri organizate la inițiativa Ligii Apărării Național Creștine (LANC). Totodată, legislația antisemită a avut consecințe negative pentru activitățile economice desfășurate de evreii rădăuțeni. Asemenea evreilor din alte orașe bucovinene, și cei din Rădăuți au fost victimele colaterale ale cedărilor teritoriale din vara anului 1940, fiind suspectați de simpatii comuniste. 

Violențele împotriva lor au cunoscut o creștere graduală după venirea la putere a legionarilor, în septembrie 1940, moment din care li s-a impus să poarte „steaua galbenă”, casele le-au confiscate, iar elevii evrei au fost exmatriculați din școlile publice. Totodată, funcționarii publici evrei au fost concediați, iar doctorilor evrei nu li s-a mai permis să trateze pacienți creștini. Violențele au ajuns la apogeu în timpul rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, perioadă în care în Rădăuți a avut loc chiar și un pogrom organizat de membrii mișcării legionare. 6 evrei au fost uciși, 12 au fost maltratați grav, iar 13 au suferit răni ușoare. Conform unor alte informații, numărul evreilor uciși ar fi fost de 12. 

După ce România a intrat în al Doilea Război Mondial, la 21 iunie 1941, evreii cu vârsta între 18 și 60 de ani au fost arestați de autorități, fiind internați într-un ghetou improvizat în oraș. Dintre ei, autoritățile au luat chiar și ostatici. În scurt timp, conform dispozițiilor generalului Antonescu, în oraș au fost evacuați evreii din localitățile rurale învecinate. În același timp, o parte dintre evreii rădăuțeni au fost folosiți la muncă obligatorie. 

În toamna lui 1941, evreii rădăuțeni au fost deportați în Transnistria. Conform informațiilor existente, din gara Rădăuți, au fost deportați, în octombrie 1941, 9.128 de persoane, printre ei aflându-și și evreii din Siret și din alte localități învecinate. Deportarea lor a avut loc în două etape. Între 12 și 13 octombrie 1931, circa 6.000 de evrei au fost transportați la Mărculești, iar la 13 octombrie restul evreilor au fost duși la Atachi. Dintre toți evreii deportați, s-au mai întors în Rădăuți, la terminarea războiului, circa 1.500. 

Numărul evreilor din Rădăuți a crescut în anii următori, și ca o consecință a faptului că localitatea era un oraș de graniță și un punct de tranzit. Astfel, în 1946, numărul evreilor care se aflau oraș a fost de circa 8.000. Pentru ei, însă, orașul a fost doar un cămin temporar, mulți îndreptându-se spre alte orașe sau chiar state. Se estimează că după război, între anii 1945 și 1946, prin Rădăuți au trecut circa 30.000 de evrei. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în Israel sau în alte state din Europa. 

Daniel Hrenciuc, Rădăuți, accesibil online la adresa http://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2018/01/Radauti.pdf 

Andrei Corbea-Hoisie, Rădăuți, accesibil online la adresa https://yivoencyclopedia.org/article.aspx/Radauti 

Radauti - Encyclopedia of Jewish Communities in Romania, Volume 2, accesibil online la adresa https://www.jewishgen.org/yizkor/pinkas_romania/rom2_00516.html