Evreii din Pașcani în perioada Holocaustului
Iulie 1941
În 1845 este atestată prezența în localitate a 85 de evrei, menționați și printre fondatorii localității. Numărul lor a crescut spre sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1899, trăiau în Pașcani 1.862 de evrei. În deceniile următoare însă, numărul lor a scăzut la 1.543 în 1904 și apoi la 1.490 în 1930. În 1870 au fost date în folosință sinagoga, baia rituală și cimitirul evreiesc. Ocupațiile evreilor au fost în domeniul industriei lemnoase, cerealiere și a comerțului cu vite și oi. De asemenea, în perioada interbelică, dintre comercianții din Pașcani cei mai mulți erau evrei, avându-și magazinele în centrul localității.
Persecuții
Sursele documentare indică existența unor măsuri de persecuție împotriva evreilor încă de la începutul secolului XX. Spre exemplu, în 1907, au avut loc episoade antisemite, fiind înregistrate mai multe victime printre evrei. La fel ca în alte orașe, deși evreii nu erau cetățenii unui stat cu care România se afla în război, în anii primei conflagrației mondiale, mai mulți evrei au fost arestați, iar magazinele lor au fost închise.
Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a însemnat atât generalizarea unor măsuri restrictive îndreptate împotriva evreilor, cât și transformarea terorismului în politică de stat. Astfel, în 1941, mai mulți lideri ai comunității evreiești din Pașcani au fost luați ostatici. După cum era menționat într-o publicație a Primăriei din 4 iulie 1941, aceștia urmau să fie primii împușcați dacă în oraș aveau loc acte de trădare, agresiune, sabotaj. Nu doar ostaticii urmau să fie executați, ci și cei care le-ar fi comis, precum și familiile acestora. La aceeași dată, evreilor le-au fost impuse restricții de circulație. Începând din acea zi, niciunui evreu nu i-a mai fost permis să se afle pe stradă între orele 6.00 seara și 7.00 dimineața. În același timp, în locuințele deținute de evrei se puteau afla numai membrii familiei, fiind interzisă găzduirea unor alte persoane sau vizitele.
„Publicațiune
Pe baza ordinului Domnului GENERAL ANTONESCU, Conducătorul Statului și al Onor. Ministerului de Interne No. 4599/941, Comunicat de Prefectura jud. Baia No. 434/941 aducem la cunoștința generală că nici un evreu femee sau bărbat nu are voe să circule pe străzi între orele 18 până la 7 dimineața și nici să se găsească în locuințele lor alte persoane, în afară de membrii familiei.
Deasemena facem cunoscut că în conf. cu ordinele mai sus arătate orice acte de trădare, agresiune, sabotaj sau terorism din partea evreilor sau a familiilor cât și a comuniștilor și legionarilor comuniști se vor pedepsi cu moartea, primii fiind ostatecii evrei deținuți.
Dată la Pașcani astăzi 4 iulie 1941
Primar, A. Hanciu”
În același an, 12 evrei au fost deportați în Transnistria, iar alți 240 de evrei au fost trimiși la muncă forțată în Basarabia, la construirea de drumuri sau la extracția de piatră în cariere din Tighina. Conform surselor documentare, evreii au fost trimiși la muncă forțată și la Măcin, Dobrogea. În urma bombardamentelor din martie 1944 asupra liniilor de cale ferată din oraș, 100 de evrei au fost uciși. În luna următoare, evreilor din Pașcani li s-a permis părăsirea localității și refugierea în alte zone. După încheierea războiului, în oraș s-au reîntors 870 de evrei. Dintre aceștia, cei mai mulți au emigrat din România în perioada comunistă.
Surse
Anca Filipovici, Pașcani, accesibil la adresa http://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2018/01/Pascani.pdf
Lucian-Zeev Herşcovici, Pașcani, accesibil la adresa https://yivoencyclopedia.org/article.aspx/Pascani
Matatias Carp, The Black Book. The Sufferings of the Jews from in Romania during the Fascist Dictatorship 1940-1944. The Progrom in Iasi, vol. II-A, Bucharest, The National Publishing Graphic Arts Society, 1948, p. 163.
Traian Chiuariu, Evreii din Pașcani. Negustorii, accesibil online la adresa http://interbelica.xhost.ro/evrei.html
Traian Chiuariu, Nașterea unui oraș, accesibil la adresa http://interbelica.xhost.ro/nasterea.html