Așezarea în număr mare a evreilor în Mihăileni a început după ce Mihail Sturza, domnitor al Moldovei între 1834 și 1849, le-a acordat privilegii pentru a stimula dezvoltarea localității, aflată la granița dintre Moldova și Austria. În decurs de câteva decenii, ponderea evreilor din localitate a crescut de la 516 persoane în 1820 la 900 în 1838 și 2.472 în 1859, ceea ce reprezenta 67% din totalul populației. În 1930, locuiau în Mihăileni 1.490 de evrei, reprezentând 40% din populația totală a localității. Ocupațiile evreilor au fost în domeniul comerțului și al meșteșugurilor. În perioada interbelică, existau în oraș 8 sinagogi, cea mai vestită și veche fiind „Sinagoga din lemn” care a ars în 1934.
Persecuții
Evenimentele din vara anului 1940, anume pierderile teritoriale în favoarea Uniunii Sovietice, au avut consecințe tragice pentru comunitatea evreiască din Mihăileni. Doi dintre membrii ei au fost uciși de trupele române aflate în retragere. Ulterior, suspectați de simpatii bolșevice, în august 1940, evreii au fost supuși perchezițiilor organizate de autoritățile române. Scopul l-a reprezentat identificarea de „arme și materiale bolșevice”. Circa 100 de evrei au fost acuzați de propagandă procomunistă. Mai mulți dintre ei au fost arestați și schingiuiți. Acuzațiile nu au fost verificate.
Asemenea evreilor care locuiau în zonele rurale dintre Nistru și Prut, la 21 iunie 1941, s-a dispus evacuarea evreilor din Mihăileni. Li s-a acordat un termen de 24 de ore pentru a părăsi localitatea. Bărbații cu vârsta între 18 și 60 de ani au fost evacuați în Lagărul de internați politici de la Târgu Jiu, iar femeile, bătrânii și copii au fost strămutați în orașul Botoșani, reședința județului omonim. Circa 1.300 de evrei au fost astfel obligați să-și abandoneze casele.
După ce în septembrie 1941, Federația Comunităților Evreiești a reușit să obțină eliberarea evreilor Mihăileni de la Târgu Jiu, aceștia fiind trimiși în Dorohoi, în noiembrie 1941 cei mai mulți dintre evreii originari din Mihăileni au fost deportați în Transnistria, în special la Moghilev, unde au stat mai bine de doi ani. Foamea, frigul și bolile au făcut ravagii printre membrii comunității evreiești din Mihăileni.
După cel de-al Doilea Război Mondial, în localitate s-au stabilit temporar mai mulți evrei. Numărul lor era de 600 în 1947. În perioada comunistă, cei mai mulți au emigrat din România.
Surse