Evreii din Craiova în perioada Holocaustului

După venirea legionarilor la putere în septembrie 1940 și declararea statului național legionar, în Craiova au apărut și s-au amplificat măsurile represive împotriva evreilor. Au fost
impuse o serie de practici, aplicate și în alte centre urbane, precum boicotarea magazinelor evreiești și răspândirea de inscripții și mesaje antisemite. Pe fațadele magazinelor deținute de evrei, au apărut afișe de tipul „magazin jidănesc”. 

Încă de la începutul lui ianuarie 1941, grupuri de legionari au întreprins raiduri și percheziții în locuințele evreilor. Totodată, la 8 ianuarie, mai mulți comercianți de origine evreiască au fost arestați sub acuzația de sabotaj. La câteva zile de la apariția unor astfel de învinuiri, oamenii de afaceri de origine evreiască au fost convocați la Camera de Comerț și Industrie din Craiova. Aici, la 10 ianuarie 1941, după ce au fost supuși unor presiuni fizice și psihice în prezența vicepreședintelui CCI, a șefului poliției orășenești și a unui grup de legionari înarmați, proprietarii mai multor business-uri locale au fost forțați să-și cedeze dreptul de proprietate unor persoane total necunoscute și la prețuri derizorii, mult sub valoarea reală. Circa o sută de societăți comerciale deținute de evrei au trecut atunci în posesia unor proprietari de origine română. La 11 ianuarie 1941, radiourile deținute de evrei au fost ridicate de autoritățile polițienești.

Presiuni au fost exercitate și împotriva elevilor evrei. Astfel, în 1940, elevii evrei au fost îndepărtați din instituțiile de învățământ. La fel ca în alte orașe, evreii craioveni au fost obligați să poarte timp de câteva luni „steaua galbenă”, iar apoi o banderolă galbenă pe braț. Dacă nu le purtau, cei prinși în timpul controalelor întreprinse inopinat de autorități erau trimiși în fața Curții Marțiale, riscând să fie deportați în Transnistria. Libera circulație le-a fost restricționată. Ei puteau merge la piață doar într-un anumit interval orar, iar intrarea în cinematografe și teatre le era interzisă. De altfel, la intrarea în aceste edificii culturale, erau postate mesaje care arătau că intrarea câinilor și a evreilor era interzisă.

Odată cu intrarea României în al Doilea Război Mondial, Craiova a fost unul dintre locurile în care au fost strămutați evreii din alte regiuni. Aici, au ajuns la sfârșitul lunii iunie 1941 circa 500 de evrei din Dorohoi, femei și copii. Printre evreii din Dorohoi care au fost trimiși la Craiova, s-au mai aflat și bărbații cu vârsta între 18 și 60 de ani, precum și liderii acestei comunității. Unul dintre locurile în care au fost încarcerați a fost un lagăr amenajat într-un liceu craiovean, a căruia pază era asigurată de jandarmi. O parte dintre ei au fost trimiși și la Târgu Jiu. Tot la Craiova, au fost evacuați și evreii din Siret. Dintre evreii bucovineni cărora le-a fost stabilit domiciliul forțat în capitala Olteniei, unii au fost retrimiși în locurile de origine, iar ulterior deportați în Transnistria. 

În același timp, și evreii din Craiova au fost concentrați la muncă obligatorie. O parte dintre ei au fost trimiși la muncă forțată în Balta (13 mai 1942), Bacău (august - septembrie 1943) sau în localitatea Doaga, lângă Focșani. Aici, lucrau la scoaterea balastului sau la fabricarea grinzilor din beton. În acest lagăr, unii dintre evrei au fost cazați în bordeie săpate în pământ, în care se aflau mai multe paturi suprapuse. În oraș, și-au găsit refugiul și mai multe familii de evrei ploieșteni evacuați. După război, în Craiova s-au stabilit temporar refugiați din Transnistria sau Bucovina, numărul evreilor în 1947 fiind de 2.500. În perioada comunistă, mulți au emigrat, astfel că 2011 mai trăiau în oraș 25 de evrei. 

Matatias Carp, The Black Book. The Sufferings of the Jews from Romania 1940-1944. The Legionary Movement and the Rebellion, vol. I, București, The Socec Publishing House, 1946, pp. 141-143.

Matatias Carp, The Black Book. The Sufferings of the Jews from Romania 1940-1944. Transnistria, vol. III, Bucharest, "DACIA TRAIANA" NATIONAL PUBLISHING AND GRAPHIC ARTS SOCIETY , 1947, p. 91. 

Cosmina Gușu, Ardeleanu Ștefan: interviu, accesibil online la adresa http://www.inshr-ew.ro/ardeleanu-stefan-interviu/

***, Craiova, accesibil la adresa http://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2018/01/Craiova-revazut-ND.pdf 

Liviu Rotman, Craiova, https://yivoencyclopedia.org/article.aspx/Craiova  

Cristina Bejan, Craiova, în Geoffrey P. Megargee (general editor), Encyclopedia of Camps and Ghettos 1933-1945, Bloomington and Indianapolis: Indiana University Press, 2018, p. 656.